În istoria filateliei mondiale există un nume care revine obsesiv atunci când vine vorba despre falsuri celebre: Jean de Sperati. Un maestru al reproducerii tiparului clasic, un specialist în chimie și fotografie, un om care a păcălit zeci de experți și case de licitații prestigioase. Puțini știu însă că printre preferatele lui s-au aflat chiar timbrele românești – mai exact, marile noastre emisiuni clasice precum Cap de Bour, Principatele Unite și primele valori ale lui Carol I.
Faptul că Sperati a ales să falsifice timbre românești nu este deloc întâmplător. Din contră – este una dintre cele mai mari confirmări ale valorii și prestigiului pe care timbrele românești le aveau încă din secolul XIX. Un falsificator nu pierde ani de muncă pe serii neînsemnate. Alege doar ceea ce are cotă, cerere internațională și recunoaștere globală. Asta înseamnă că, încă de atunci, filatelia românească era luată foarte în serios în Europa.
De ce a falsificat Sperati timbre românești?
Există trei motive esențiale pentru care falsurile Jean de Sperati includ atât de multe valori românești clasice:
1. Cerere mare la nivel internațional
Timbre precum Cap de Bour 1858 sau primele valori cu Carol I atrăgeau deja cumpărători din Germania, Franța, Marea Britanie și SUA. Pentru un falsificator profesionist, aceasta era o piață ideală: timbre rare, cerere mare, colecționari dispuși să plătească.
2. Tipărire originală dificilă și variabilă
Emisiunile românești timpurii au particularități unice: hârtie manuală, neuniformă, tipar relativ primitiv, mici imperfecțiuni naturale. Această „imperfecțiune autentică” îi permitea lui Sperati să reproducă mai ușor falsuri care păreau naturale pentru ochiul mai puțin experimentat.
3. Prestigiu filatelic real
Aici este partea frumoasă pentru mândria noastră națională: nimeni nu falsifică ceva fără valoare. Faptul că timbrele românești au fost reproduce intens de cel mai mare falsificator al secolului XX înseamnă că ele erau deja considerate valori de primă mână pe piața internațională. România nu era la marginea filateliei europene, ci chiar în centrul interesului.
Cu alte cuvinte, chiar și prin falsurile lui Sperati, timbrele românești au fost recunoscute și respectate. Este un detaliu istoric care ar trebui să ne crească, nu să ne scadă, mândria de colecționari români.
Cum recunoști un fals Sperati la timbrele românești?
Pentru colecționarii care vor să își verifice piesele, există câteva caracteristici clare. Sperati nu producea falsuri grosolane, ci încerca mereu să imite tiparul clasic prin tehnici foto-chimice. Totuși, apar diferențe:
1. Granulația tiparului
În zonele de umbră și contur apar mici puncte, un „șuier fin” specific tehnicii fotografice, nu tiparului original. La lupă, fundalul pare ușor granulat și mai uniform decât la timbrul original.
2. Contururile literelor
Literația pare ușor „tremurată”, mai ales la inscripții precum CINCIDECI / ROMANIA sau PORTO / GAZETEI. Marginile cifrelor valorilor nu mai au tăietura clară din tiparul clasic.
3. Hârtia
Sperati folosea o hârtie foarte apropiată, dar de obicei mai cretoasă, mai uniformă, cu fibră mai puțin vizibilă. La unele falsuri, reacția la lumină UV este diferită față de original, chiar dacă la prima vedere pare o hârtie „veche”.
4. Tușul și culoarea
La falsurile Cap de Bour apare frecvent o culoare prea curată, prea „netedă”, fără variațiile naturale ale tiparului original. La valorile Carol I, roșul medalionului sau albastrul cadrelor par uneori „prea moderne”, cu o uniformitate pe care originalele nu o au.
De ce circulă și astăzi falsurile Sperati?
Paradoxal, falsurile lui Sperati au ajuns să aibă și ele valoare de piață. De ce?
- pentru că sunt considerate lucrări istorice, parte din evoluția filateliei;
- pentru că multe au fost certificate clar ca „Faux par Sperati”;
- pentru că ajută colecționarii să înțeleagă mai bine diferența dintre original și reproducere.
Ceea ce contează este ca aceste piese să fie întotdeauna marcate corect ca falsuri, astfel încât să nu mai poată păcăli colecționari neexperimentați. În același timp, ele rămân dovezi concrete ale importanței timbrelor românești pe piața mondială.
Impactul asupra filateliei românești – un motiv de mândrie
Falsurile Jean de Sperati au făcut ca România să apară în cataloage internaționale, în studii de specialitate, în expoziții filatelice și în colecțiile marilor muzee. Prin el, numele emisiunilor Cap de Bour și Carol I a circulat și mai mult în lume.
Cu alte cuvinte, chiar dacă vorbim despre falsuri, mesajul de fond este pozitiv: timbrele românești au fost suficient de importante încât să merite efortul unui geniu al falsificării. Este o parte reală a identității noastre filatelice și un motiv în plus să tratăm serios aceste serii, să le studiem și să le protejăm.
Vrei să verifici dacă ai un fals Sperati sau un original valoros?
Dacă deții timbre românești clasice și nu ești sigur dacă sunt originale, reimpresiuni sau falsuri Sperati, poți trimite fotografiile colecției pentru o opinie profesionistă aici:
Evaluare timbre românești – trimite poze pentru o analiză preliminară
Pentru a proteja aceste piese valoroase, îți recomand să citești și ghidul dedicat despre depozitare:
➤ Cum se păstrează corect timbrele vechi – ghid pentru colecționari
Iar dacă vrei să înțelegi mai bine diferența dintre timbre MNH, șarnierate și ștampilate și de ce calitatea contează enorm la clasică românească, vei găsi tot pe Timbrescu.ro alte articole dedicate evaluării și selecției pieselor de colecție.
Suntem si pe Facebook : evaluare timbre românești